E trist cand ai de-a face cu atat de multi "tu" incat ajungi sa uiti ,de fapt, cine esti cu adevarat TU! Exista o mare presiune care se exercita asupra ta, presiunea de a face orice ca sa nu fi ridiculizat de oamenii pe care ii intalnesti zi de zi. Iar daca nu joci dupa cum iti canta ei , vor avea grija sa-ti puna pe tava cateva indemnuri din manualul de instructiuni intitulat "Cum sa influentezi o persoana sa faca ceva ce nu vrea". Cred ca le-ai mai auzit si inainte....
"TOTI o fac" "E doar un pic , n-o sa-ti faca rau" "N-o sa stie nimeni niciodata" "ESti fraier/a ?" "Hai, ca ne distram!" "Daca ma iubesti , o sa o faci.." "Numai de data asta..." "Daca te simti bine , fa-o!"In sfarsit, e un cuvant care rezuma toate alegerile pe care le poate face o persoana care joaca rol de Modellino: CONFORMISM... Acesta este sloganul oamenilor din jurul tau:"Imbraca-te cum ne imbracam noi, vorbeste cum vorbim noi, asculta ce ascultam noi , numeste "super" ceea ce noi spunem ca este "super" , razi de ceea ce radem noi, mergi unde mergem noi, fa ce facem noi! Intr-un cuvant CONFORMEAZA-TE!". Atunci cand esti tanar si nu esti inca foarte sigur cine esti, nu-ti doresti deloc sa fii un paria sau unul care sta pe margine, "un loser" cum ar spune multi. Iar maestrii presiunii de grup nu fac decat sa inrautateasca situatia , fredonand in urechile tale acelasi refren din nou si din nou "Conformeaza-te!".
Cei mai multi dintre noi suntem marionete in mainile oamenilor carora vrem sa le fim pe plac, care, la randul lor, sunt marionete in mainile oamenilor carora vor sa le faca pe plac ...si asa mai departe. Asa ca mergem de la o persoana la alta sau de la un grup la altul purtand in varf de bat o naframa cu intrebarea "E bine cum sunt?" , sperand ca ne vor pune pe ea o stampila cu aprobarea lor. De fapt, cei mai multi dintre noi suntem dependenti de aprobari , incercam sa obtinem cat mai multe calificative de "bine". Problema este ca cei dependenti au mereu nevoie de o noua doza!
Eu am inceput , ca cei mai multi dintre noi de astfel, ca Modellino. M-am plictisit insa sa fiu mereu sclavul orcarui sculptor de caractere care imi iesea in cale si m-am hotarat sa devin un om care sa schimbe ceva in jurul lui. Am fost gata sa fac un experiment stintiific uimitor si indraznet , care avea sa ma transforme intr-un om tare ca stanca. Asa ca m-am hotarat sa fac primul pas: sa-mi aleg uniforma si tabara de partea careia vreau sa fiu. Asta imi aminteste de o poveste pe care am citit-o acum cateva saptamani cu un soldat din al doilea razboi mondial care sa saturase sa fie mereu impuscat. Si atunci el a venit cu ceea ce credea el ca ar fi o idee geniala : s-a imbracat intr-o tunica ruseasca si pantaloni nemtesti , crezand ca astfel ii va face pe toti fericiti. Proasta idee. In loc sa scape basma curata , e impuscat din ambele tabere! De ce? Pentru ca nu si-a ales tabara si uniforma . La fel m-am simtit si eu. Atata timp cat am incercat sa port mai multe uniforme , ca sa fiu pe placul a diferite tabere , am fost impuscata din ambele parti! M-am hotarat deci sa-mi aleg tabara si sa fiu mereu aceiasi persoana! Cand pendulezi de la unii la altii , fiecare grup va crede ca ai de gand sa i te alaturi , asa ca va continua sa faca presiuni. Cand iti alegi uniforma odata pentru totdeauna, oamenii vor renunta pana la urma sa incerce sa te convinga sa dezertezi si sa treci in tabara lor. Prin urmare presiunea din partea celorlati va scadea.
Nu stiu cum sunteti voi dar mie nu mi-a placut niciodata sa port hainele mamei , pentru simplul motiv ca nu mi se potriveau. In acelasi fel in care aveam nevoie de niste haine care sa mi se potriveasca si care sa-mi apartina , aveam nevoie sa-mi formez propriile convingeri. Diferenta intre niste convingeri la mana a doua si convingerile personale este ca diferenta dintre haine si...piele. Iti schimbi hainele in fiecare zi ,cu fiecare ocazie : la scoala , la lucru , pe munte , la o intalnire sau acasa. Dar ramai cu aceiasi piele ! Poate cauza pentru care ma tot schimbam in relatia mea cu diferite persoane era faptul ca imi schimbam convingerile precum hainele. Convingeri diferite pentru ocazii diferite . Structura mea de Modellino nu s-a schimbat in stanca decat in momentul in care mi-am raspuns singura la intrebarea "Cine sunt eu cu adevarat?". E o intrebare pe care mi-am pus-o cu privire la mai multe domenii din viata mea. Iar urmatorul pas a fost sa caut sa-mi pastrez convingerile.
Vezi uneori pe marginea soselei cate un om care face autostopul si tine in mana un carton pe care a scris cu litere mari destinatia la care vrea sa ajunga - Timisoara sa zicem. Pe calatorul nostru nu-l intereseaza punctajul pe care l-ai obtinut la ultimul test de inteligenta facut si nici macar ce tip de masina ai. Omul vrea doar sa calatoreasca cu cineva care merge in aceiasi directie. Mi-am dat seama ca acesta poate fi un criteriu dupa care sa imi aleg prietenii. M-am gandit mai intai serios ce fel de persoana mi-ar placea sa devin si ce teluri vreau sa ating. Apoi am cautat oameni care aveau aceiasi destinatie ca mine.
Cuvintele unui cantec rusesc sunau cam asa
"N-ar trebui sa cedem in fata lumii. Intr-o zi lumea va ceda in fata noastra."
